Comisia Europeană a propus miercuri, 17 iulie, creerea – în 2015 – a unui „procuror european“ care ar avea puterea să investigheze şi eventual să trimită în judecată pe cei care se fac vinovaţi de fraudă privind banii UE. Procesele ar fi însă organizate de instanţele naţionale. Structura procurorului ar fi descentralizată şi integrată sistemelor juridice ale statelor membre. Ideea este de a întări protectia banilor europeni.
Iată o idee cu parfum de federalism: anume creerea unui post de „procuror federal“, plasat deasupra entităţilor nationale, un federalism pe care Comisia Europeană nici nu mai încearcă să-l ascundă.
Comisarul european al Justitiei, Viviane Reding, a explicat că această structură, care nu este una noua, va fi „armonizată şi descentralizată“; ea va fi integrată sistemelor juridice ale statelor membre.
Aceasta face ca proiectul sa nu implice costuri substanţiale în plus.
Procurorul european va fi asistat de patru adjuncţi, aceste cinci persoane formînd o echipa suprastatală, independentă şi plasată sub controlul democratic al Parlamentului European, care ar superviza acţiunile statelor membre.
Achetele s-ar desfăşura însa în statele membre şi ar fi conduse de procurori locali, delegaţi de procurorul european. Aceştia ar lucra în cooperare cu personalul naţional şi în conformitate cu legislaţia fiecarui stat membru.
Ce aduce nou?
Bruxelles-ul crede că un procuror european ar reduce frauda privind fondurile UE, care acum nu este suficient de pedepsită de statele membre.
Comisarul european al fiscalitatii, Algirdas Semeta, spune că doar 42.3% din cazurile de corupţie privind banii UE sunt anchetate şi combătute cu succes.
Astfel, 500 de milioane de euro din bugetul UE se pierd anual, acest buget ridicîndu-se pentru anul în curs, de pildă, la 130 de miliarde de euro. Aceasta ar face ca în 2013,
