Toată lumea s-a aşezat ca la film şi aşteaptă să vadă ce se mai întîmplă cu Edward Snowden şi cu extrordinarele lui dezvăluiri despre abuzurile guvernului american. Snowden e tot pe un aeroport din Moscova, unde organizează conferinţe de presă şi povesteşte noi şi noi grozăvii, din care Statele Unite ies rău. Mai mult, Snowden lasă să se înţeleagă că va veni o zi în care va dezălui lucruri atît de grave încît americanii se vor ruga de el să tacă. Pînă atunci, Snowden, omul fugărit de tirania americană, e găzduit de autorităţile democrate ruse care se pregătresc să îi acorde azil temporar şi ulterior permisiunea de a se instala în Venezuela, Cuba, Bolivia, Ecuador sau alt paradis al libertăţii. Snowden e la adăpost. Cine îi sînt, însă, binefăcătorii? Şi cum au ajuns ei să sară în apărarea celor ce strigă pentru a face cunoscută o nedreptate? Cazul Magnitsky e un ghid potrivit.

La fel ca Edward Snowden, Sergei Magnitsky a denunţat abuzuri extraordinare ale statului, în propria lui ţară. Numai că de aici încep diferenţele. Magnitsky nu mai e în viaţă şi e foarte prosbil să fi fost omorît în bătaie de gardieni, într-o închisoare din Rusia. Snowden e în viaţă şi se pregăteşte de o şedere protejată de autorităţile ruse. Snowden va primi, foarte probabil, azil în Rusia. Magnitsky a fost recent găsit vinovat de un tribunal rus care a observat, touşi, că vinovatul nu mai e în viaţă şi a avut delicateţea de a renunţa la pedeapsa cu închisoarea pentru un defunct. Snowden e eroul universal al jurnalelor de ştiri, al documentarelor şi reportajelor de presă. Magnitsky e abia menţionat de o mass media complet confiscată de dezvăluirile lui Snowden. Snowden e un caz celebru. Magnitsky, care a trecut tot prin mîinile autorităţilor ruse, e o apariţie neclară. Publicul larg ştie tot despre curajul lui Snowden dar e ferit de detaliile cazului Magnitsky. Dacă dife