Se întâmplă lucruri ciudate, în patria mea, a dumneavoastră, a cui o mai vrea...Preşedintele poposeşte la Chişinău şi este criticat pentru demersul său. Ministrul de externe, în loc să treacă Oceanul, pentru un dialog adecvat, la Departamentul de Stat, conform parteneriatului strategic cu americanII, aterizează la Moscova, luând poziţia iepuraşului, în faţa omologului rus.
În loc ca la Bucureşti, lideri de gazete şi formatori de opinie să recunoască neimplicarea, conform potenţialului lor real, în informarea adecvată a europenilor din Al Doilea Stat Românesc, privind evoluţia lumii de azi, unde China, nu Rusia, calcă pe urmele superputerii lumii, apar voci mai degrabă cinice, care laudă pe liderul de la Kremlin şi proiectul său imperial, cu eticheta adecvată, pentru păcălicii furaţi de peisajul răsăritean – EuroAsia.
Umbra KGB-ului este scoasă din garda Tezaurului românesc şi i se închină ode publicistice jenante.
Ba chiar sunt voci care dau FSB-ul de azi, ca şi cvasi-stăpânul, la nivel informativ, al Basarabiei, cea ruptă din Patria Mamă.
Exact ca la Chişinău, băietani neplecaţi din faţa computerului personal, confundă afirmaţii de arhivă, cu realitatea zilei de azi şi perspectiva zilei de mâine.
Indiferent ce vrea Putin Vladimir, frontiera de facto dintre Vestul şi Estul Europei trece pe Nistru.
De aici şi presiunea Moscovei pe Transnistria.
Republica Moldova are şansa Summitului NATO, din Portugalia, când i s-a garantat public protecţia împotriva oricărei agresiuni.
Trimiterea fiind clară pentru preşedintele, de atunci, al Rusiei, Dmitri Medvedev.
Iar actualul lider de la Kremlin poate scoate la încălzire nu doar 160.000 de militari, ca la aplicaţia de amploare, de zilele trecute, în apropierea frontierelor cu China şi Japonia, ci toată armata Rusiei.
Raportul de forţe, între NATO şi Federaţia Rusă es
