Găurile băncilor mari nu vor mai putea fi acoperite doar din banii statului, iar soluţia pentru a evita un dezastru este aceea de a folosi la recapitalizare o parte din depozitele negarantate, susţine guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Oficialul a argumentat că deponenţii şi-au asumat riscuri când au căutat dobânzi mari, cum ar fi în cazul Bank of Cyprus.
“Se prăbuşeşte o întreagă economie dacă închizi o bancă mare şi dacă vrei s-o stabilizezi cu bani de la buget ai nişte costuri enorme. Şi apoi de ce să plătească contribuabilii? Ai un atac la democraţie. De ce să nu plătească acţionarii şi cei care au beneficiat de dobânzi de 5% ca deponenţii de la Bank of Cyprus?”, a declarat Isărescu, la un seminar organizat la BNR. El a adăugat că în România nu avem bănci mari în comparaţie cu cele din afară, însă avem bănci mari în comparaţie cu economia.
Declaraţia guvernatorului susţine practic noul mecanism creat de UE prin care să fie realizată salvarea băncilor cu probleme. Pe lângă acţionari, vor plăti şi deponenţii negarantaţi, adică cei care au mai mult de 100.000 de euro în conturi la banca falimentară. Un exemplu despre cum funcţionează acest sistem este cel din Cipru, unde autorităţile, sub ghidajul UE, au închis Laiki Bank şi au mutat deponenţii asiguraţi la Bank of Cyprus. Cei neasiguraţi au fost făcuţi acţionari cu forţa, după ce depozitele au fost tăiate.
Dezamăgirile guvernatorului
Pe de altă parte, Mugur Isărescu a mărturisit că a supraevaluat masiv şi dureros capacitatea administrativă a României de a absorbi fondurile europene. "Inclusiv eu am supraevaluat masiv şi dureros pentru mine, capacitatea administrativă a României de a absorbi nişte bani gratis. Şi acum mă întreb, dar nu vreau să rămân în faţa dumneavoastră ca un tip ridicol, cu această întrebare, cum de nu reuşim să accesăm nişte bani gratis, când avem atâta nevoie de ei la ni