Un veteran de război din comuna Boju a luptat în tranşeele din judeţul Cluj. El a traversat pe jos tot judeţul, din 1944 până în 1945, când a ajuns în Munţii Tatra, unde a luptat şapte ore. S-a întors acasă de pe front de două ori.
Petru Moldovan are 90 de ani trecuţi şi în cel de-al Doilea Război Mondial a luptat împotriva nemţilor din tranşeele din judeţul Cluj. El a scăpat de la moarte de două ori şi tot atâtea ori a lăsat frontul în urmă şi s-a întors acasă, în timpul luptelor: prima dată din Apahida şi apoi din Cehoslovacia.
Veteranul avea 21 de ani când a fost încorporat în armată, la Turda, la 4 luni după ce s-a însurat, în 20 mai 1944. Ne-a primit în curtea casei pe care a construit-o imediat după Război, în Boju, aproape de frontul pe care a luptat.
„În '44 m-am încorporat şi am făcut şi războiul, am mers pe jos până în Ungaria. După aia ne-o retras, o distrus unitatea noastră. A rămas în Rusia regimentul, iar în '45 ne-au mutat în Cehoslovacia. N-am stat mult acolo, că am fost rănit şi am venit în ţară. M-or puşcat. Nemţii", îşi începe povestea veteranul clujean, Petru Moldovan. Comod şi aşezat frumos, printre perne şi cergi, spune că a suportat doar şapte ore în Munţii Tatra. După trei luni de armată, după armistişiul cu ruşii, a intrat pe front, lângă Turda şi a revenit, de pe front, din Munţii Tatra. „După trei luni ne-or băgat pe front, nu ştiai nimic, fiecare cum i-o fost norocul. Eu am avut noroc că am fost brandist şi am fost companie de brand, eram câte o grupă la fiecare unitate. Eu am nimerit, cu brandul, la compania a treia de puşcaşi. Cu compania a treia am început frontul de la Turda, păstă şoseauă şi dincolo de Turda, pe Dealul Bădeni, ne-o pus pă poziţie, unde am aşteptat ungurii pe Feleac. Am primit ordin de la comandant să ne retragem pe deal, că ungurii o înaintat pe la Câmpia Turzii, la Cacova Ierii. Eram încercuiţi.
