Ministerul Sănătăţii vrea să modifice calendarul de vaccinare al bebeluşilor, potrivit unui proiect de lege pus în dezbatere publică pe site-ul oficial al instituţiei. Astfel, se vrea introducerea unor noi vaccinuri, dar şi modificarea vârstei la care cei mici vor fi vaccinaţi.
Potrivit carnetului de vaccinări pus în dezbatere publică, vaccinurile antihepatită şi tuberculoză nu se mai administrează la 2-7 zile de la naşterea copilului, ci la 4-7 zile. Dispoziţia privind administrarea acestor vaccinuri în primele 24 de ore de la naştere a rămas valabilă, se arată în document.
În ceea ce priveşte vaccinurile antidifterie, antitetanos şi antituse convulsivă, acestea nu se mai administrează copiilor de 4 ani, iar cei cu vârsta cuprinsă între 6 şi 8 ani nu mai trebuie vaccinaţi contra poliomielitei. Totodată, se introduce o nouă categorie de vârstă, la 14 ani, la care se administrează vaccinurile antidifterie şi antitetanos.
La ce ajută carnetul de vaccinare
Carnetul reprezintă atât un instrument pentru evidenţa statusului vaccinal al fiecărui copil şi adolescent împotriva bolilor transmisibile, cât şi un instrument (pentru părinţi) de programare a vaccinărilor în funcţie de vârstă.
În Carnetul de vaccinare sunt trecute obligatoriu toate vaccinările unui copil (efectuate de unităţile medicale), actul fiind eliberat aparţinătorului legal al copilului la ieşirea din maternitate.
Medicul de familie este cel care programează vaccinările, în concordanţă cu calendarul imunizării. De asemenea, carnetul trebuie solicitat de către medicul de familie la fiecare consultaţie.
În carnet se mai înregistrează şi reacţiile adverse postvaccinale indezirabile.
Vaccinul pneumococic conjugat, în schema naţională de imunizare
În aprilie, Ministerul Sănătăţii a luat decizia de a introduce în