“Gândiţi-vã la un curcan hrãnit în fiecare zi. Fiecare masã îi va întãri convingerea pãsãrii, cã o regulã generalã a vieţii, este aceea de a fi hrãnitã în fiecare zi de cãtre membrii prietenoşi ai rasei umane, , cum ar spune un politician. Ĩn dupã amiaza de mercuri, înaintea Zilei Recunoştinţei, curcanului i se va întâmpla ceva neaşteptat. Faptul va crea a o revizuire a convingerii.” (p. 69.)

Metafora „Lebedei Neagre” face trimitere în primul rând la convingerea pe care o aveau oamenii înainte ca Australia sã fie descoperitã, şi anume, cã existã numai lebede albe, iar existenţa unei lebede negre era de neconceput. Cu toate acestea, atunci când a fost descoperitã prima lebãdã neagrã, surpriza a fost mare, nu numai pentru oamenii de ştiinţã, cu şi pentru oamenii de rând, care au fost nevoiţi sã-şi revizuiascã cunoştinţele. Pentru ca un eveniment sã fie considerat Lebãdã Neagrã, conform viziunii autorului, acesta trebuie sã îndeplineascã 3 atribute: „Primul, este un caz izolat, aflat dincolo de tãrâmul aşteptãrilor obişnuite, dat fiind cã nimic din trecut nu i-a indicat în vreun fel posibilitatea. Apoi, are un impact deosebit. Al treilea atribut este cã, în ciuda statutului de caz izolat, natura umanã, ne-a fãcut sã nãscocim explicaţii pentru apariţia sa dupã ce acest lucru s-a întâmplat, fãcându-l explicabil şi predictibil” (p. 16).

Nassim Nicholas Taleb, autorul cãrţii „Lebãda Neagrã. Impactul puţin probabilului” (traducere de Viorel Zaicu, editura Curtea Veche, ediţia a II-a, 2010) este de origine libanez, creştin ortodox, dintr-o familie aristrocratã cu radãcini greco-siriene (bunicul sãu a fost ministrul Apãrãrii şi vice-premier), un finanţist apreciat, cu preocupãri în domeniul filosofiei, matematicii şi istoriei. Pentru a evita etichete sociale, dar şi probabil pentru a ironiza tendinţa oamenilor de a categorisi între ei cu prea multã uşurinţã, Taleb