75 la sută dintre români nu au încredere în Parlament, relevă în sondaj Eurobarometru, realizat în mai şi făcut public zilele acestea. E uriaş nivelul de neîncredere la care s-a ajuns şi nu în parlamentari, ci în Parlament, ca instituţie.
Am luat în calcul ipoteza că această cotă de încredere s-ar putea să o fi luat la vale din mandatul legislativ trecut, rămas în istorie prin premiere negative. Potrivit unui raport de monitorizare al Institutului de Politici Publice, făcut public în octombrie anul trecut, în mandatul 2008 - 2012 au fost trimişi în judecată 22 de parlamentari, majoritatea pentru infracţiuni de corupţie. Cinci primiseră şi condamnarea. Alţi 42 au fost verificaţi de A.N.I., suspectaţi de conflict de interese sau de imposibilitatea justificării averii. În aceeaşi perioadă, a scăzut nivelul de transparenţă a Legislativului în privinţa afişării informaţiilor privind cheltuielile angajate cu activitatea parlamentară. Devenise un sport de masă adoptarea de avize şi rapoarte fără cvorum în comisiile permanente, iar situaţiile în care reprezentanţii presei şi ai societăţii civile erau invitaţi să părăsească sala de şedinţe înainte de vot au fost frecvente. În plus, fenomenul migraţiei ajunsese la cote-record, dublându-se faţă de mandatele anterioare: 59 de deputaţi şi 35 de senatori au schimbat cel puţin o dată grupul parlamentar. Nu trebuie trecut cu vederea chiulul practicat, contra-cost, de mulţi parlamentari. De exemplu, senatorul P.N.L. Crin Antonescu avusese, în cei patru ani de mandat, o prezenţă de 6 la sută în Parlament, senatorul P.N.L. Ioan Ghişe, de 18%, deputatul P.S.D. Viorel Hrebenciuc, o prezenţă de 27%, iar deputatul P.D.-L. Dan Păsat, de 36%. De asemenea, nu trebuie omis faptul că, în decursul a patru ani, au fost mulţi parlamentari care nu au avut nicio întâlnire în teritoriu cu cei pe care, de jure, îi reprez