Alegerile de anul viitor din Ungaria au o miză uriaşă pentru Fidesz-ul lui Viktor Orban. Hăituit de liderii instituţiilor europene, Orban are nevoie nu doar de o victorie, ci de una la un scor care să îi permită să conducă Ungaria încă patru ani după propria sa viziune. În acest context, voturile maghiarilor din afara graniţelor Ungariei, care au dobândit cetăţenia şi dreptul de vot, vor cântări decisiv. Peste 422.000 de cereri, dintre care 283.866 de la cetăţeni români, au fost înaintate pentru obţinerea cetăţeniei ungare de la lansarea unui sistem de acordare a acesteia într-o procedură simplificată, în ianuarie 2011. Ministerul Afacerilor Externe din Ungaria a anunţat că până la finalul anului se va depăşi cifra de 500.000, dintre care peste 300.000 doar în România.

Socialiştii, cu UDMR

Anul 2013 este folosit de principalele partide politice din Ungaria pentru a stabili relaţii de colaborare cu formaţiunile politice maghiare din România şi pentru a-şi defini propriul electorat. Dacă Fidesz-ul lui Orban este de câţiva ani o prezenţă constantă în Transilvania, Partidul Socialist Ungar (MSZP) a ieşit la rampă abia la începutul anului. Conştienţi că nu sunt agreaţi de electoratul maghiar din Transilvania din cauza campaniei duse în 2004 pentru neacordarea cetăţeniei ungare maghiarilor din România, preşedintele Mesterhazy Attila a mutat la vârf şi a parafat la Cluj-Napica un acord de colaborare cu preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. În replică, preşedintele departamentului Jobbik pentru politica naţională, Szavay Istvan, a anunţat, la Satu Mare, că Mişcarea pentru Ungaria Jobbik a început să pună bazele unor filiale în România. A urmat mitingul pentru autonomie din data de 10 martie, când atât simpatizanţi Jobbik, cât şi Fidesz, au luat cu asalt oraşul Târgu-Mureş. Cinci zile mai târziu, vicepremierul Semjen Zsolt (KDNP, în alianţă cu Fidesz) a transmis