Acum câteva zile am constatat, cu oarecare mirare, că nu am mai folosit DSLR-ul de prin aprilie. Pe de altă parte, arhiva de poze de pe telefon devine din ce în ce mai bogată. Un lucru ciudat, la prima vedere, şi totalmente greşit, eu fiind în trecut obsedat de calitatea imaginilor captate, însă oarecum normal, atunci când e analizat mai pe îndelete.
Aruncând o privire în trecut, observăm cât de mult au evoluat camerele foto de pe telefoane. Modelele de top ale prezentului oferă rezultate ce pot uşor rivaliza cu cele ale camerelor point-and-shoot, sau „săpunierele„, cum li se mai zice pe la noi. Atât timp cât ştim să le folosim şi le cunoaştem limitele.
Şi totuşi, care e legătura cu DSLR-ul? Analizând strict calitatea rezultatelor, una directă nu ar trebui să existe, pentru că monstrul de două kilograme oferă rezultate mult superioare oricărei camera-phone de pe piaţă, în orice situaţie. Însă DSLR-ul e voluminos, greu şi dificil de cărat de colo colo. Telefonul mobil, pe de altă parte, este un dispozitiv pe care oricum îl vei lua cu tine zilnic, pentru a comunica cu cei apropiaţi şi nu numai.
CU ALTE CUVINTE, eu unul am renunţat să car după mine un aparat foto masiv, pentru că în majoritatea cazurilor nu aveam nevoie de ceea ce oferea el, ci de mult mai puţin. Pentru că până la urmă, cel mai mult contează ce vrem să facem cu materialele captate de o cameră foto, de orice fel. Eu unul mai rar am nevoie de calitate desăvârşită sau imagini la rezoluţii mari.
De cele mai multe ori, vreau să le arăt prietenilor, să le urc pe Facebook, diverse site-uri sau Instagram. Iar pentru acestea, rezultatele oferite de telefoanele mobile sunt mulţumitoare. Ba mai mult, ele îţi pun la dispoziţie şi acel mediu prin care poţi foarte uşor trimite imaginea sau clipul acolo unde doreşti să ajungă, fără a trebui să mai apelezi la un calculator, carduri
