Emisiile de gaz metan provocate de dezgheţul Oceanului Arctic ar putea avea un impact economic echivalent cu dimensiunea economiei mondiale din 2012, relevă un studiu publicat de revista ştiinţifică britanică Nature.
Studiul, realizat de cercetători ai Universităţilor din Rotterdam (Olanda) şi Cambridge (Marea Britanie), estimează că eliberarea gazului metan provocat de topirea stratului permafrost - stratul de sol permanent îngheţat - ar putea costa o medie de 600.000 de miliarde de dolari. Însă cercetătorii asigură că, dacă se au în vedere şi alte impacturi medio-ambientale, cum ar fi acidificarea oceanelor, costul ar fi mult mai mare, putând ajunge la 700 000 de miliarde de dolari, valoare la care a fost estimată economia globală anul trecut.
Zona la care face referire studiul, situată în Marea Siberiei Orientale din nordul Rusiei, a fost studiată timp de 10 ani pe măsură ce se topea permafrostul şi se degajau în atmosferă 50 de gigatone de metan.
"Impactul global al încălzirii Arctice este o bombă economică cu ceas", a spus Gail Whiteman, unul din cercetătorii care a participat la studiu. Potrivit studiului, citat de agenţia EFE, 80% din acest impact va fi suportat de ţările în curs de dezvoltare, având în vedere că sunt cele mai afectate de schimbările climatice provocate de încălzirea globală, precum inundaţiile şi seceta.
Cu ajutorul acestui studiu, cercetătorii vor face un apel la Forumul Economic Mondial pentru a evalua costurile reale ale dezgheţului Arctic şi pentru a-i determina pe liderii mondiali să aibă în vedere aceste impacturi, dincolo de câştigurile pe termen scurt rezultate din extracţiilor de petrol şi gaze din zonă.
Deşi studiul se bazează pe o mică fracţiune din întreaga acumulare de metan care ar putea exista în Oceaul Arctic, oamenii de ştiinţă consideră că este suficientă pentru
