O nouă generaţie de jurnalişti, alte mentalităţi despre cum ar trebui făcută presa în ţara asta, cu o pregătire profesională axată pe latura practică – iată rezultatele unuia dintre cele mai îndrăzneţe proiecte educaţionale din România, aplicat, de trei ani, cu ajutorul Uniunii Europene, în care au fost angrenaţi 400 de studenţi de la trei universităţi din tot atâtea provincii istorice ale ţării.

Oceanul excesivei teoretizări a învăţământului românesc are o insulă în care la putere se află principiul educaţiei practice. Lăudabil efort depus astfel în trei universităţi din tot atâtea provincii româneşti distincte – Muntenia, Transilvania şi Moldova. Iar dacă mai spunem că acest experiment – sperăm reuşit – a fost aplicat în domeniul jurnalismului, atunci se poate afirma că o nouă generaţie – de condeieri sau de oameni ai imaginii şi sunetului - este pe cale să inunde redacţiile ziarelor, televiziunilor, posturilor de radio, fără să uităm nici de tot mai prezentul spaţiu virtual. Având în vedere că e vorba de nu mai puţin de 400 de absolvenţi de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, Universitatea Danubius din Galaţi şi Universitatea Hyperion din Bucureşti. Ideea de la care s-a pornit, cu trei ani în urmă, a fost ca tinerii nu doar să înveţe ce este jurnalismul, sub toate aspectele sale, dar mai ales să se implice activ în viaţa redacţiilor, să facă ziare, de la prima până la ultima literă, şi să realizeze programe de televiziune, de la idee până la imaginile de pe sticlă. Trei redacţii de ziar şi trei studiouri de televiziune, cu toată logistica necesară, de ultimă oră, au prins viaţă în cadrul celor trei universităţi. Studenţii au trecut prin toate experienţele, atât în presa scrisă, cât şi în televiziune, scopul fiind nu numai de-a se familiariza cu toate acestea, dar mai ales de-a se descoperi pe ei înşişi – ce anume le-ar plăcea cu a