Partidul de guvernământ din Ungaria, Fidesz, va modifica legislaţia în Parlament chiar din toamnă pentru a elimina creditele în valută folosite pentru achiziţia de locuinţe cu sau fără un acord cu băncile, a avertizat şeful parlamentarilor Fidesz, Antal Rogan. De ce o atitudine atât de dură cu băncile? Poate pentru că băncile, şi nu cererea, au insistat ca împrumuturile să fie luate în valută, sau pentru că aceste credite au umflat artificial economia fără a crea o creştere corespunzătoare a capacităţii de producţie pe care să se pună bazele economiei viitoare.

După căderea regimurilor comuniste din Europa de Est, controlul în sectoarele bancare din regiune a fost preluat de bănci străine, majoritatea din Europa de Vest. Fluxurile de bani canalizate astfel de Occident prin bănci au căpătat forma creditelor sau împrumuturilor ipotecare, de obicei denominate în monedă străină – euro, franci elveţieni – ceea ce a „îngrăşat“ consumul şi preţurile locuinţelor şi terenurilor, scrie centralbanking. com.

Rezultatul este că intrările masive de capital au produs un boom imobiliar şi economic care se autoîntreţinea. Însă, spre deosebire de investiţiile directe străine, intrările de capital prin intermediul băncilor nu au contribuit la majorarea capitalului productiv, în condiţiile în care finanţarea străină a fost canalizată mai mult spre sectorul imobiliar. Fluxurile au dus totuşi la creşterea datoriei externe şi au provocat dependenţă de finanţarea din străi­nătate. Consecinţa este că economiile s-au îndatorat, dar nu şi-au majorat potenţialul productiv necesar plăţii datoriilor şi finanţării viitoare.

Creditarea în valută a contribuit semnificativ la „umflarea“ intrărilor de capital şi la creşterea creditului în Europa Centrală şi de Est. În ţări precum România, Bulgaria, Letonia şi Lituania predominante sunt împrumuturile în euro, ceea ce pare