Au trecut 35 de ani de cand Blocul Sovietic a primit o lovitura extrem de dureroasa: decizia unuia din sefii Securitatii externe din Romania (numarul doi in ierarhia institutiei, in fapt numarul unu), consilier prezidential si detinator al unor secrete unice, generalul Pacepa, de a rupe cu un sistem pe care ajunsese sa-l deteste organic. Nicolae Ceausescu a fost la un pas de apoplexie. Incepand din acea clipa, propaganda comunista din Romania a declansat o campanie turbata de compromitere a celui pe care dictatorul si ciracii sai il vedeau drept arhi-tradatorul. In acelasi timp, s-au facut eforturi imense de a identifica unde se afla si de a-l lichida. Nelinistitor dar nu tocmai surprinzator, dezinformarea in ceea ce priveste motivatiile si biografia lui Ion Mihai Pacepa continua si astazi. Dezinformarea este perversa tocmai pentru ca mizeaza pe naivitate, ignoranta, credulitate, chiar si pe buna credinta.

De ce aceasta nervozitate? Se lanseaza scenarii abracadabrante conform carora Ion Mihai Pacepa ar fi fost agent sovietic. Ca s-ar fi straduit sa “denigreze” in Occident pesupusele merite ale grotescului tiran de la Bucuresti (cum l-a numit scriitorul spaniol Arrabal) ca “adversar” al sovieticilor. Ca si cum spionajul economic nu era comis in favoarea Blocului Sovietic. Ca si cum reteaua Caraman se ocupa cu turismul, pediatria sau cosmetica. Serviciile secrete ale lui Ceausescu sunt idealizate drept pastratoarele “idealului national”. Am citi chiar si articole in care se sustine ca ar fi fost preferabil ca “Europa Libera” sa nu fi transmis “Orizonturile rosii”. Sa-mi fie ingaduit sa omagiez aici curajul istoricului Vlad Georgescu, directorul de atunci al acelui post de radio, intr-adevar ziarul vorbit al romanilor de pretutindeni, care, in pofida amenintarilor directe si indirecte, a decis sa transmita textul dinamitard al generalului Pacepa. Sa nu ni se s