Acum 500 de ani s-au pus bazele în Câmpulung, târgurilor de schimburi de mărfuri, după ce până în anul 1421, oraşul, pentru că era şi capitală a fost principala vamă externă pentru comerţul mesteşugăresc.

În anul 2013, bâlciul de Sfântul Ilie s-a mutat în ziua de Sfântul Pantelimon fiind păstrată tradiţia de petrecere a persoanelor de etnie rromă, denumită cândva împerecherea acestora. Cu toate că bâlciul la Câmpulung era tradiţional dinaintea Sfântului Ilie până după Pantelimon, anul acesta, bâlciul a venit după Sfântul Ilie, cu o zi înainte de Pantelimon. Chiar dacă erau îngrijoraţi că nu se va mai ţine petrecerea de împerechere, rromii spuneau că oricum va fi, vor găsi ei o soluţie să se întâlnească. Sute de etnici din toată ţara au venit să petreacă de Pantelimon la Câmpulung. Maşini de mii de euro au stat parcate pe platoul din faţa fostei platforme ARO. Muzica şi voia bună au fost la ele acasă, iar petrecerea s-a încheiat după miezul nopţii. Veniţi să petreacă, rromii au încins dansul şi s-au răcorit cu berea rece vândută la terase. „Nu am venit să mărit fata, e mică, am venit să petrec, aşa e tradiţia. La noi la ţigani se menţine tradiţia şi noi preţuim acest lucru. Fata mea e deja promisă, iar cel care îi va fi soţ o aşteaptă. Şi el e mic, trebuie să crească mai întâi“, spune o femeie. Un tânăr din Bucureşti spune că a venit să îşi găsească soţie: „Vreau să fie blondă, să ştie să facă sarmale şi ciorbă de perişoare. O să fac cu soţia mea 10 copii, noi aşa avem din neam să facem copii mulţi, nu ca românii unul, maxim doi. Trebuie să găsesc ceva, dacă nu e jumătatea mea aici o caut până o găsesc. Nu mă însor cu vreo fată nepotrivită“, spune acesta. Petrecerea a început pe la orele prânzului , iar târgul a fost deschis de şeful rromilor din zona Muscel, Marian Neagoe. Acesta le-a spus conaţionalilor săi că de anul acesta înainte târg