Ziua Imnului naţional al României a fost marcată la Bistriţa printr-un ceremonial militar-religios, la care au fost prezenţi şi reprezentanţi ai celor 11 ţări participante la cea de-a 18-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor "Nunta Zamfirei".
Ceremonialul s-a desfăşurat în Piaţa Centrală, în faţa statuii poetului bistriţean Andrei Mureşanu (n. 16 noiembrie 1816, Bistrița - d. 12 octombrie 1863, Brașov) , cel care a scris poezia "Un răsunet", care a devenit din 1990 imnul naţional al României.
În discursul său, prefectul judeţului Bistriţa-Năsăud, Ioan Ţintean a evocat importanţa pe care o are acest "însemn sacru al României". "Asăzi cinstim cu toată inima şi cu respect unul dintre însemnele sacre ale României - imnul naţional. Respectând simbolurile ţării ne respectăm originea, strămoşii, viaţa cu tot ce cuprinde ea, adică pe noi înşine.
Ca bistriţeni nu putem să nu ne exprimăm încă o dată mândria că cel care a compus versurile a fost Andrei Mureşanu, un poet al acestor locuri, care merită toară recunoştinţa noastră. Imnul României ne inoculează prin ştafeta generaţiilor fermitate în apărarea idealurilor, a năzuinţelor, de a trăi frumos, înfruntând vremurile în căutarea unui destin cinstit şi meritat", a spus Ioan Ţintean.
A luat cuvântul şi istoricul Vasile Duda, care spune că imnul naţional al României a fost creat în perioada când şi state ca Franţa sau Italia şi-au creat imnurile naţionale.
"Imnul acestei ţări poartă în versurile sale frumuseţea spiritului de la 1848, un spirit care a clădit naţiuni, naţiuni care au un viitor prin prezentul de astăzi. Prin acest imn, realizat la 1848, România este conectată perfect la ceea ce sunt valorile Europei în general, pentru că imnul nostru a fost creat atunci când s-a creat imnul Italiei, al Franţei şi imnul Germaniei şi a celorlalte state importante din Europa.
Asta înseamnă că f
