Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei a organizat în această seară, independent de manifestarea autorităților, o manifestare dedicată imnului. Reprezentanții Alianței au împărțit flyere în Piața Victoriei cu cele două imnuri ale României imprimate, cel regal și „Deșteaptă-te, române”. Aceștia recunosc importanța celui de-al doilea însă au vrut să arate și rolul monarhiei în România. Ei au arborat drapele regale și o pancartă pe care scria “Monarhia servește România”.

Ziua imnului

Prin Legea nr. 99/26 mai 1998, ziua de 29 iulie a fost desemnată Ziua Imnului Naţional, în amintirea evenimentelor din 1848. La data respectivă, „Deşteaptă-te române”, unul din cele mai importante cântece patriotice ale românilor, care a fost cântat în stradă şi în decembrie 1989 şi a devenit imn de stat din 1991, a fost cântat pentru prima dată la Râmnicu-Vâlcea, în faţa unei numeroase asistenţe, de un grup de tineri în frunte cu Anton Pann, „într-o câmpie înconjurată cu arbori, ce este la marginea cetăţii” după cum relatează documentele de epocă, unde astăzi este parcul Zăvoi. Cântecul a devenit apoi imnul revoluţiei paşoptiste.

Versurile acestuia au fost compuse de poetul Andrei Mureşanu, unul din fruntaşii revoluţiei de la 1848 din Transilvania, care a făcut parte din delegaţia Braşovului la adunarea de la Blaj din luna mai. Poemul său, intitulat iniţial „Un răsunet” şi publicat în revista „Foaie pentru minte, inimă şi literatură” la 21 iunie 1848, a devenit ulterior „Deşteaptă-te române”, un cântec revoluţionar al paşoptiştilor şi mai târziu, în războiul de independenţă şi în războaiele mondiale. Cei mai mulţi atribuie muzica versurilor compuse de Andrei Mureşanu lui Anton Pann, care locuia atunci la Râmnicu-Vâlcea. Înscrisuri păstrate din perioada respectivă consemnează că „Anton Pann, profesor de musică, împreună cu câţiva cântăreţi de aceeaşi profesie,