Un eveniment care a trecut aproape neobservat în presa occidentală a fost reprezentat de ceremoniile de celebrare a 1.025 de ani de la creştinarea ruşilor de către cneazul Vladimir al Kievului. Patru preşedinţi, în frunte cu Vladimir Putin, inclusiv Nicolae Timofti, mulţi capi ai bisericilor ortodoxe, în frunte cu Kiril al Moscovei, dar nu şi Patriarhul Daniel, au exprimat, pe diferite tonuri, „unitatea spirituală“ a popoarelor răsăritene.
Pentru Putin, care a venit şi cu propuneri concrete, miza o constituie subminarea Parteneriatului Estic şi refacerea sferei de influenţă a Rusiei în estul Europei.
Ruşii au obiceiul, moştenit de la comunişti, să dea greutate şi semnificaţie istorică unui gest politic contemporan, asociindu-l cu evenimente istorice petrecute mai mult sau mai puţin în acelaşi interval de timp. De exemplu, când Traian Băsescu s-a dus la Chişinău, comuniştii lui Voronin au descoperit că vizita are loc în aceeaşi zi în care mareşalul Ion Antonescu a făcut o vizită la Bălţi.
Kremlinul a făcut săptămâna trecută ceva similar, dar, evident, la scară mult mai mare, şi a inventat ce a de-a 1.025-a aniversare a creştinării Rusiei Kievene sub cneazul Vladimir. Ai zice că după 1000 de ani de creştinism nu mai e chiar aşa o noutate şi nu te-apuci să sărbătoreşti la fiecare 25 de ani, dar nu pentru Kremlin. Ruşii nu au scutit nici un efort. Au adus fragmente din crucea Sfântului Andrei de la Patras, au organizat un tren special de la Moscova la Kiev şi au invitat cât mai mulţi şefi ai bisericilor ortodoxe să li se alăture, în frunte, desigur, cu patriarhul Kiril al Moscovei.
În cadrul ceremoniilor, atât Putin, care, ca fost agent şi şef KGB, nu a uitat să amintească de creştinarea sa în secret la Leningrad, cât şi Kiril, au subliniat în nenumărate rânduri aceeaşi ”unitate spirituală şi istorică” dintre Rusia, Ucraina, Belarus şi popoarel
