„- Domnu’ Preşedinte, haideţi aici la umbră, lângă mine, cu doamna Maria!” Aplauze şi urale salută invitaţia amfitrioanei de pe scenă. Preşedintele prinde din zbor ideea şi vine din flancul mulţimii către scenă. E uşor de văzut în tricoul său albastru deschis, în fapt, tricoul de luptă. E mai slab decât îl ştiu şi neobişnuit de transpirat. Însă, e la fel de volubil ca în trecut. Se simte bine între oameni, strânge mâini şi râde tare.
Diferenţa e că acum lumea nu se mai repede să-l atingă, să-l strângă în braţe. Ba, parcă preşedintele e cel care caută mâinile din jurul său. Şi pare că acum mulţimea, deşi îl place, se dă la o parte din calea sa. Ba, unul din ciobanii de la Jina l-a şi condus cu o privire care se întreba: Ăstă mic, mă, să ne fi învârtit pe degete atâta amar de vreme?
Şi negreşit, domnul Băsescu ştie să facă lucrul ăsta bine de tot. Pe scena de la Jina le urează de bine oamenilor, îi linguşeşte un pic spunându-le că-s gospodari, dansează un pic ridicol cu un clop pe cap şi o cheamă musai lângă el pe doamna Maria, al cărei capital de simpatie e impecabil. Ba se întoarce din drum să transmită sănătate tuturor copiilor din public. O făcuse şi cu o săptămână înainte în altă comună. Probabil latura părintească a preşedintelui va fi scoasă în evidenţă şi mai mult de consilierii săi, odată ce va deveni bunic.
Dacă e să te mai uiţi la ce-a mai făcut dl. Băsescu în ultimele zile, o să vezi că a fost la un târg de fete, că s-a întâlnit pur întâmplător cu un vas al poliţiei de frontieră (dacă e aşa, iar marinarii ăia nu ştiau că Preşedintele se dă cu barca pe acolo, chiar avem o problemă), ba mai mult, a înghiţit o găluşcă fierbinte rău de tot, cerându-şi scuze din cauza lui Sebastian Lăzăroiu, dând astfel satisfacţie la sute de mii de inamici.
Aşadar, un preşedinte în campanie electorală. Semnele sunt uşor de citit şi probabil că şi o parte