După trei luni şi jumătate de management privat, în Gara de Nord, cea mai mare gară din ţară şi o carte de vizită a Capitalei, au fost înlocuite 32 de coşuri de gunoi şi urmează să fie schimbate încă 50 de coşuri, s-au instalat panouri de informare şi a fost introdus internet wi-fi gratuit. Per ansamblu însă, aspectul gării este acelaşi: se văd chioşcurile pestriţe, peroanele murdare, pereţii scorojiţi şi galbeni de la casele de bilete. Mai mult, unele scaune de pe peroane sunt ocupate de persoane fără adăpost, în faţa gării continuă să stea taximetrişti care asaltează clienţii, iar trenurile înregistrează întârzieri de zeci de minute.
„Gara mi se pare murdară, văd multe persoane fără adăpost care nu au ce căuta în gară, ce ocupă scaunele. Nu am mai circulat de peste cinci ani cu trenul, dar acum îmi aştept soţia care vine din Galaţi. Nu am remarcat vreo schimbare a gării de când nu am mai fost pe aici“, a spus Răzvan, 42 de ani, de profesie inginer, care aştepta pe peron. El precizează că a mai văzut în Europa gara din Lisabona (Portugalia), „modernă, nu ca a noastră“, de unde pleacă atât metroul, cât şi trenul. Deşi arhitectura staţiei feroviare Bucureşti Nord (cu o suprafaţă de 56.800 mp, comparabilă cu a unui mall bucureştean) o imită pe cea a Gării de Nord din Paris, lipsa investiţiilor a dus la degradarea gării.
„Noua conducere şi-a propus modernizarea Gării de Nord, atât ca obiectiv din cadrul patrimoniului feroviar în sine, cât şi ca poziţionare în conştiinţa publicului bucureştean şi a călătorilor care intră în Capitală prin Gara de Nord. Astfel, au fost implementate măsuri atât la nivel comunicaţional, cât şi administrativ“, au transmis oficialii de la biroul de comunicare al CFR SA, care administrează Gara de Nord. A început înlocuirea chioşcurilor de la capetele peroanelor din Gara de Nord cu unele noi, „cu un aspect civili
