Alegerea simbolurilor de pe stema localităţilor este o procedură de durată, în care primarii propun şi Comisia de Heraldică dispune.

Începând din anul 2003, odată cu apariţia Hotărârii de Guvern nr. 25, Consiliul Judeţean Neamţ se chinuie să impună comunelor din judeţ introducerea unor steme care să simbolizeze, într-o formă concentrată, tradiţiile istorice, precum şi realităţile economice şi social-culturale locale, specifice fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.

Vreme de mai bine de un deceniu, Primăria Roman a dus o luptă crâncenă pentru alegerea simbolurilor de pe stema localităţii, noua stemă oficială a municipiului Roman fiind adoptată în 2010.

După exemplul Romanului, primarii din comunele din zonă s-au preocupat, începând din 2008, de realizarea stemelor unităţilor administrativ-teritoriale pe care le conduc.

Cei care nu au putut identifica simboluri din istoria, specificul şi tradiţiile aşezărilor pe care le păstoresc, au apelat la firme specializate. Din cele 28 de comune din zona limitrofă a Romanului, niciuna nu se poate mândri cu stemă. De vină nu sunt doar banii sau proiectele urgente ale primarilor, ci şi propunerile acestora, un amestec bizar de copac, oaie şi plug, doar pentru că asta au în comună.

Capul de mistreţ, simbolul oficial al Romanului

Mai mult de 12 ani le-au trebuit romaşcanilor să-şi aleagă simbolurile de pe stema localităţii. Stema oraşului a fost, în tot acest timp, motiv de gâlceavă atât între consilieri şi primarii Romanului, cât şi între aceştia din urmă şi experţii în heraldică. Pe stema municipiului Roman, compusă dintr-un scut cu margini rotunjite, se află o coloană murală de argint cu cinci turnuri crenelate, ce simbolizează rangul de municipiu, precum şi un cap de mistreţ de culoare aurie, cu doi colţi de argint, pe fondul roşu al scutului. Până în anul 2008, administraţia locală a încer