Oameni de cultură, jurnalişti, foşti colegi de redacţie sau simpli admiratori, plus câţiva politicieni (care, fără excepţie, au întârziat) au participat, marţi, la proaspăt redeschisa cafenea Gong, la un frumos moment de rememorare a personalităţii scriitorului Radu Enescu, prilejuită de lansarea unui volum ce cuprinde publicistica postrevoluţionară a singurului dizident autentic al Oradiei.
Cartea a apărut sub egida Asociaţiei Culturale D'Art, cu sprijinul Consiliului Judeţean şi al companiei Adeplast, sub coordonarea jurnalistului Nicolae Pop, şi cuprinde articole publicate de Enescu între anii 1990-1994 în publicaţiile orădene Gazeta de Vest şi Noua de Vest, scoase la lumină cu răbdare din colecţiile Bibliotecii Judeţene şi ale unor jurnalişti ai vremii.
"Scopul acestui demers este acela de a reda publicului una dintre cel mai lucide voci ale României post-comuniste, să întregim imaginea de scriitor şi critic de artă a lui Radu Enescu cu aceea de publicist", a spus ziaristul Nicolae Pop.
Figura complexă a omului de cultură a fost evocată de directorul revistei Familia, Ioan Moldovan, şi de custodele Muzeului Iosif Vulcan, Ioan F. Pop, primul prezentându-l pe Radu Enescu drept "personalitate puternică a scrisului şi gândirii româneşti", iar al doilea perminţându-şi chiar o premoniţie deloc optimistă: "Nu vom mai vedea degrabă un om de cultură de o asemenea talie intelectuală pe malurile Crişului Repede".
Radu Enescu (1925-1994) a fost un apreciat scriitor, eseist, filozof şi jurnalist orădean, absolvent de filozofie la Cluj, cu Summa cum Laude, student strălucit al lui Lucian Blaga şi asistent al filosofului şi academicianului D.D. Roşca, membru al celebrului cerc literar de la Sibiu, redactor literar la mai multe reviste din ţară şi, totodată, redactor şef adjunct al Familiei, între 1966-1987. A publicat patru cărţi.
Prezentându-l pe
