Perspectiva ca Rezerva Federală americană să restrângă programul de achiziţii de obligaţiuni ale Trezoreriei SUA şi ale companiilor americane, care are o valoare lunară de 85 miliarde dolari, a creat un sentiment negativ în rândul investitorilor, care au început, din nou, să renunţe la activele riscante, precum euro sau monedele emergente.

Pe acest fond, anunţul BNR conform căreia rezervele sale valutare au crescut în iulie cu mai mult de 1 miliard de euro, la 33,3 miliarde euro, semn că banca centrală a fost cumpărător de valută, în perioada de apreciere a leului, nu a avut efecte semnificative în piaţă.

Cursul euro a urcat de la 4,4048 la 4,4255 lei, pe o piaţă unde deschiderea s-a realizat pe apreciere pentru leu, la 4,4140 – 4,4170 lei, faţă de 4,4190 – 4,4220 lei, la închiderea de miercuri. Presiunea pe cumpărarea de valută a împins euro până la un maxim de 4,4250 lei, la ora 14 tranzacţiile realizându-se la 4,4210 – 4,4240 lei.

Cursul dolarului american a crescut de la 3,3169 la 3,3420 lei, iar cel al francului elveţian de la 3,5778 la 3,5911 lei.

Monedele din regiune au avut faţă de euro o evoluţie asemănătoare cu cea a leului, până la jumătatea zilei, când au început să recupereze terenul pierdut. Cea poloneză se tranzacţiona la 4,23 – 4,255 zloţi, iar cea maghiară la 298,7 – 300,2 forinţi.

Perechea euro/dolar, care a crescut pe pieţele asiatice până la 1,3311 dolari, cobora pe cele europene la circa 1,3220 dolari.

Trecerea pe depreciere a euro s-a datorat publicării datelor privind PIB-ul SUA în al doilea trimestru, care a cunoscut o creştere mai importantă decât cea prognozată de analişti, dar şi a raportului privind piaţa muncii americane, care la rândul ei, s-a îmbunătăţit. În opinia investitorilor aceste date pozitive vor permite Fed să reducă sumele pe care le injectează în economia americană prin programu