-AA+A

Referat despre lucrul manual şi orgasmul oniric sau cum mai vinde presa blana ursului din pădure După ce astăzi am văzut pe facebook o postare distribuită de jurnalistele Dana Gherman şi Florina Pop, cea care făcea referire la vrăjeala cu ursul şi la care au pus toţi botul fără a face o minimă documentare. „Salvaţi presa, nu ursul”, spunea Dana, iar Dana Gherman ştie ce vorbeşte când vorbeşte de presă.

Sigur că e problema fiecăruia cum şi în ce fel abordează asemenea gen de probleme, doar că nota de plată este la comun. Pe urmă, mi-am amintit de un text al lui Liviu Alexa scris în urma cu câteva luni şi care face referire la starea presei naţionale, regionale şi locale. L-am recitit în această dimineaţă de vreo trei ori şi, cred că suntem în situaţia descrisă de Liviu Alexa. Încotro ne îndreptăm, cum şi în cel fel arată capătul şi, care este viitorul presei, chiar dacă nu o recunoaştem, este o chestiune care ne interesează măcar pe cei vârîţi până în gât în această meserie, profesie, ajunsă acum în mai toate cazurile un business care a adus bani serioşi doar anumitor persoane, chestiune absolut valabilă şi în Bistriţa. Nu asta e problema, problema e ce şi cum facem de acum încolo, aici, la Cluj sau la Tg. Mureş sau Braşov. Bucureştiul, ah Bucureştiul, e în altă ţară!

Am fost în aceste zile în toate aceste oraşe, am cumpărat toate ziarele, am vorbit cu jurnalişti despre ceea ce se întâmplă şi cum arată viitorul. Majoritatea spun că acesta nu sună atât de bine, dar există o concluzie pe care am citit-o şi la Liviu Alexa – salvarea e uninominală, pe nume şi pe fapte. Cu siguranţă că nu ne mai salvăm la comun, cu hei rupul, cu atât mai mulţi, cu atât mai bine. Nu mai e atât de bine. Gata!!! Se schimbă paradigma sau, deja s-a schimbat, lucru perfect valabil şi în Bistriţa, iar, până la urmă, jurnalismul nu e o meserie de ocazie sau un job de