Tinerii din ansamblu s-au documentat pentru ritualul de nuntă, atât din punt de vedere al portului, cât şi a obiceiurilor de demult. Alaiul de nuntă a însoţit mirele şi mireasa, cu steaguri împodobite cu spice ge grâu şi cu strigături vechi învăţate de la bătrânii satului. După ce au ilustrat toate etapele unui ritual de nuntă din zona lor, nuntaşii au încheiat cu jocul miresei, un obicei care se mai practică şi astăzi la unele nunţi din satele noastre. „Jucatul miresei în bani“ se face la finalul nunţii. Toţi tinerii prezenţi la nuntă joacă mireasa, timp de câteva minute, în schimbul unui bănuţ pe care îl pun pe un talger. După joc, mireasa sărută pe obraz pe cel care a jucat-o. Ultimul care o joacă este mirele, singurul care are privilegiul să şi strângă mireasa în braţe la final. Apoi, mireasa este aşezată pe un scaun şi cununa de mireasă este înlocuită cu o năframă, semn că nu mai este fată, ci a devenit nevastă şi trebuie să îşi asume un alt rol decât până acum, precum şi greutăţile şi grijile căsniciei.
Ansamblul Folcloric „Izvorul Someşului“ numără aproximativ 60 de membrii, toţi „şănţeni adevăraţi“, după cum s-a exprimat primarul comunei Ioan Szabo, foarte mândru de grupul de dansuri şi cântece populare. Primarul s-a ocupat de alcătuirea ansamblului, format din copii şi tineri, şi l-a lansat cu ocazia Sărbătorilor Pascale din acest an. La Hora de la Rotunda, „Izvorul Someşului“ a avut parte de cel mai numeros public, dar şi de un entuziasm pe măsură.
. Tinerii din ansamblu s-au documentat pentru ritualul de nuntă, atât din punt de vedere al portului, cât şi a obiceiurilor de demult. Alaiul de nuntă a însoţit mirele şi mireasa, cu steaguri împodobite cu spice ge grâu şi cu strigături vechi învăţate de la bătrânii satului. După ce au ilustrat toate etapele unui ritual de nuntă din zona lor, nuntaşii au încheiat cu jocul miresei, un obicei car