Pe 5 august, tribunalul din localitatea Silivri, situată în apropiere de Istanbul, a emis verdictul în dosarul Ergenekon, un complot naţionalist care viza, potrivit puterii, înlăturarea guvernului islamist-conservator condus de premierul Recep Tayyp Erdoğan, în anii 2000. O decizie importantă, dar şi controversată, apreciază presa turcă.

“Procesul secolului”, după cum a fost prezentat de presă, s-a încheiat prin condamnarea la închisoare pe viaţă a 19 de inculpaţi, printre care se numără comandanţi militari de rang înalt, jurnalişti şi politicieni din opoziţia kemalistă. Alte peste 250 de persoane au fost condamnate la diferite pedepse cu închisoarea, iar 21 au fost achitate.

În cotidianul pro-guvernamental Yeni Safak, editorialistul Abdülkadir Selvi salută verdictele anunţate, dar se întreabă dacă “procesul Ergenekon s-a încheiat?” şi dacă lucrurile vor rămâne aşa. Selvi reaminteşte că, în 1997, armata a înlăturat guvernul de coaliţie condus de formaţiunea Refah, predecesorul partidului lui Erdoğan, AKP, şi că, în 2007, tot armata a organizat o tentativă de “lovitură de stat electronică”, publicând pe site-ul Statului Major o avertizare în legătură cu alegerea aşteptată a candidatului AKP, Abdullah Gül, în funcţia de preşedinte al ţării:

la noi există o mulţime de lovituri de stat, dar culmea era că nu fuseseră niciodată acţiuni judiciare împotriva acestor puciuri. Această situaţie s-a schimbat astăzi. Turcia, victimă a loviturilor de stat militare, a început să aibă acţiuni de tragere la răspundere. În acest context, verdictul procesului Ergenekon are o importanţă istorică specială. Dar lipsesc piese din acest tablou. În contextul în care generalul Başbuğ a fost condamnat la închisoare pe viaţă, oare nu ar trebui judecat şi generalul Büyükanit, cel care a redactat avertizarea din 27 aprilie 2007, precum şi generalul Evren [şeful regimului militar