Televiziunile se laudă cu dragostea lor pentru toţi telespectatorii. Mint cu cinism. În realitate, televiziunile sunt interesate numai de o anumită parte a publicului. Este vorba de aşa-numitul „public comercial”, format din persoane între 18 – 49 de ani, din mediu urban.
Interesul televiziunilor pentru targetul comercial este justificat de faptul că acestea vând timpii de publicitate în funcţie de audienţele reclamelor obţinute pe acest segment de populaţie. De aici provin veniturile lor din publicitate. Telespectatorii care nu sunt în target comercial nu există pentru televiziuni, dar sunt folosiţi de politicienii care au destule prostii de „vânzare”, zi de zi.
Televiziunile se mai laudă şi cu audienţele lor, pe care le flutură ca pe nişte trofee. Aceste raportări împachetate sub formă de „ştiri” se referă numai la mediul urban şi naţional. N-am auzit vreo televiziune care să declare ratingul obţinut la sate. E caraghios să te lauzi cu audienţa de la „ţară”! Care client publicitar e dispus s-o cumpere? Când ţăranii n-au apă curentă, e indecent să le vinzi after shave sau chipsuri! Nici aceşti oameni nu există pentru televiziuni.
Sondajele TV arată că cea mai urmărită televiziune în mediul rural, în primele şase luni ale acestui an, în prime time, a fost Pro TV, cu medie de 614.000 de telespectatori pe minut. Urmează Kanal D (429.000), Antena 1 (333.000), Acasă TV, Prima TV şi abia pe locul şase, TVR 1, cu o medie de 209.000 de persoane pe minut. Cablul TV şi antenele de satelit au doborât supremaţia televiziunii publice la sate.
Dar cum stau canalele de ştiri cu ţăranii? În prima parte a anului, Antena 3 a avut o medie de 104.000 telespectatori pe minut. Aproape 45% din publicul Antenei 3 este format din persoane cu vârste de peste 65 de ani. Cei cu studii medii deţin o cotă de 39,2%, iar cei cu studii superioare, 27,3%.
România
