Cuiele găsite în cenuşa analizată în dosarul furtului de la muzeul din Rotterdam, ridicată la percheziţii, sunt mai vechi de sfârşitul secolului al XIX-lea, fiind făcute manual, iar după numărul acestora, ar fi fost arse cel puţin trei tablouri, potrivit expertizei făcute de specialiştii MNIR.
Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, a declarat, joi, că aceste cuie găsite la expertiză sunt mai vechi de sfârşitul secolului al XIX-lea, produse "într-o tehnică meşteşugărească, deci de fierari, bucată cu bucată, fiind prin batere, prin forjare".
"Cuiele actuale sunt produse industrial, cu ajutorul unor maşini din sârmă. Este o diferenţă de la cer la pământ. Şi pigmenţii sunt pigmenţi specifici pentru vopselele de ulei profesioniste, folosite de pictori, nu sunt vopsele folosite pentru vopsit gardul sau mobila. De asemenea, aţi văzut că adesea pigmenţii sunt aşezaţi pe stratul de preparaţie şi poartă urme de pânză imprimată sau chiar incomplet arsă", a spus Ernest Oberländer-Târnoveanu, într-o conferinţă de presă în care a prezentat rezultatul expertizei făcute de specialiştii MNIR în cazul probelor ridicate de procurori din casa Olgăi Dogaru.
Acestea au fost prelevate de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism la percheziţia din 1 martie, de la adresa din comuna Carcaliu, strada Mălăşneaca nr. 1351, judeţul Tulcea şi separate în cadrul Institutului Naţional de Criminalistică, Serviciul expertize fizico-chimice.
Reprezentanţii MNIR au precizat că, în urma expertizei, s-a stabilit că, după numărul şi tipurile de cuie găsite, este posibil să fie arse trei tablouri diferite.
"La acestea putem să adăugăm un al patrulea, cel de la care provin scoabele, care provin fie de la o lucrare realizată recent, contemporană, fie de la o lucrare mai
