Directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), Ernest Oberlander-Târnoveanu, a declarat, joi, că, în urma analizării compoziţiei chimice a probelor primite de la anchetatori şi a evidenţierii în interiorul acestora a pigmenţilor specifici picturilor pe pânză, a reieşit că cenuşa provine din arderea a cel puţin trei opere de artă datate înainte de sfârşitul secolului al XIX-lea.

MNIR a prezentat, joi, în cadrul unei conferinţe de presă, rezultatele expertizei realizate de către specialiştii instituţiei asupra probelor ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate în cazul furtului tablourilor din Muzeul Kunsthal, Rotterdam.

În cadrul evenimentului au fost oferite date asupra expertizei privind probele ridicate de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) cu ocazia percheziţiei din comuna tulceană Carcaliu şi separate în cadrul Institutului Naţional de Criminalistică, Serviciul expertize fizico-chimice.

"Există elemente certe că cenuşa provine de la tablouri arse", a spus Târnoveanu, menţionând că nu s-a solicitat MNIR identificarea tablourilor, deşi acest lucru poate fi, în principiu, realizat.

El a precizat că, în procent de sută la sută, după numărul de cuie, este vorba de trei tablouri realizate în ulei pe pânză, existând şi indicii, respectiv scoabele, potrivit cărora ar exista un al patrulea tablou mai vechi, eventual, restaurat ori mai nou. Târnoveanu a spus că o parte din lucrări au fost realizate pe hârtie, deci nu au intrat în analiza MNIR, deoarece, odată arse, nu au mai lăsat urme.

Citeşte şi Dosarul furtului de tablouri din Olanda: Eugen Darie, Radu Dogaru şi Olga Dogaru rămân în arest

"Este o expertiză ştiinţifică. Totul poate fi măsurat şi cântărit", a subliniat Târnoveanu.

Patru din cele şapte lucrări furate - "Girl in Front of Op