Perspectivele evocate de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, referitoare la intenţia de a reduce simţitor dobânzile în lei până la un nivel care să le concureze pe cele în valută, a produs deprecierea monedei naţionale, investitorii străini hotărând să lichideze o parte din stocurile de titluri de stat pe care le-au achiziţionat în ultimele luni.

În primele cinci luni ale acestui an, străinii deţineau aproape 28% din totalul titlurilor în lei şi euro emise pe piaţa internă, echivalentul a circa 7 miliarde de euro, ceea ce a permis leului, la începutul lui mai, o apreciere până la 4,3072 unităţi/euro.

Ieri, în piaţă au apărut ordine mai mari de cumpărare de valută, care au produs o creştere a cursului euro de la 4,4304 la 4,4399 lei, cel mai ridicat nivel al ultimelor trei săptămâni, în condiţiile în care volumele de tranzacţionare rămâneau modeste.

Piaţa s-a deschis direct pe creştere, la 4,4450 – 4,4470 lei, faţă de 4,4400 – 4,4440 lei la închiderea de miercuri. Presiunea pe cumpărarea de valută a ridicat rapid cotaţiile la un maxim de 4,4480 lei, după care ele au revenit spre 4,44 lei. După anunţarea cursului de către BNR, cotaţiile au revenit pe creştere, ele depăşind, după cinci săptămâni, pragul de 4,45 lei, la 4,4520 – 4,4550 lei.

În piaţa la termen de la Sibiu, euro a crescut pentru septembrie la 4,4596 – 4,46 lei, iar pentru decembrie la 4,4748 – 4,48 lei.

Cursul dolarului american a scăzut de la 3,3365 la 3,3254 lei, însă francul elveţian a urcat de la 3,5949 la 3,6107 lei, cel mai ridicat nivel din ultimele cinci săptămâni.

Monedele din regiune erau stabile faţă de euro, cea poloneză fluctuând între 4,20 şi 4,213 zloţi, iar cea maghiară între 298,7 şi 299,9 forinţi.

Perechea euro/dolar se instala peste pragul de 1,33 dolari, la 1,3329 – 1,3370 dolari, cel mai ridicat nivel al ultimelor şapte săptămâni, în lipsa