Banca Naţională va examina în detaliu prin inspecţii la sediile băncilor toate practicile de restructurare a creditelor, precum şi capacitatea sistemelor IT de a ţine evidenţia activelor depreciate, potrivit unui proiect al scrisorii de intenţie pe baza căreia România va încheia un nou acord cu FMI.
Pe baza rezultatelor inspecţiilor ar urma să fie întocmit un raport amănunţit asupra practicilor de restructurare a creditelor, în condiţiile în care acestea au dovedit o eficienţă discutabilă, devenind în unele cazuri o soluţie de mascare a gradului real de deteriorare a calităţii activelor.
De altfel, una dintre sursele de creştere a ratei creditelor neperformante în luna mai faţă de aprilie, până la 20,3%, a fost tocmai eşuarea unor împrumuturi restructurate anterior şi care nu s-au redresat în cele din urmă. Astfel, evaluarea riscului aferent creditelor restructurate va fi o temă de analiză atentă pentru perioada următoare.
În acelaşi timp, banca centrală va continua să urmărească politicile de provizionare ale băncilor comerciale şi evaluarea garanţiilor. Cifrele pe semestrul I vor fi supuse unui nou audit special pentru a se verifica în ce măsură evaluarea colateralului ţine cont de realitatea din piaţă.
Rămâne de văzut în ce măsură analiza riscului aferent creditelor restructurate va antrena cerinţe suplimentare de provizionare sau chiar va duce la o rată şi mai ridicată a creditelor neperformante.
FMI continuă să arate cu degetul dificultăţile de extragere din bilanţurile băncilor a creditelor neperformante. Unele instituţii de credit de pe piaţă au ales să-şi înfiinţeze structuri speciale de administrare a creditelor proaste, dedicate exclusiv obiectivului de valorificare pe cât posibil a creanţelor. Altele au transferat astfel de active pe vehicule speciale, înfrumuseţându-şi astfel bilanţurile şi putând raporta rate mai scăz
