Importuri agroalimentare de peste două miliarde de euro în condiţiile în care producţia autohtonă din agricultură a consemnat, în primul semestru din 2013, un record al ultimilor opt ani. Cu asta a ajuns ţara noastră să fie arătă cu degetul prin Europa. Datele oferite de Institutul Naţional de Statistică sunt clare. Din ele reiese că în semestrul întâi al lui 2013 România a exportat produse agroalimentare în valoare totală de 1,5 miliarde de euro, adică 6,7% din total exorturi. Totodată, importul de peste 2 miliarde de euro, un procent de 7,9 la sută din total importuri a dus la un deficit de peste 500 de milioane de euro.
Nu a fost de ajuns că producţia de grâu, secară şi alte sortimente de bază să crească atât de mult încât să tragă în sus întreaga economie. România a avut nevoie de pe pieţele internaţionale de alimente, băuturi şi tutun într-o măsură ce depăşeşte ca valoare importurile din perioadele similare a anilor trecuţi. Chiar şi pe cele din anii secetoşi.
Specialiştii au oferit şi explicaţii de ce s-a ajuns aici. Potrivit statisticilor oficiale, comerţul nostru exterior cu alimente are o particularitate inedită: la export trimitem produse ieftine, brute, neprelucrate, iar de peste graniţă aducem alimente scumpe, finite sau cu un grad ridicat de prelucrare. Mai exact diferenţele valorice dintre exporturi şi importuri vin şi din calitatea mărfurilor agroalimentare, nu numai din cantităţile livrate.
Iar organizarea internă a industriei agroalimentare româneşti favorizează mai mult importurile decât sursele autohtone de hrană. Iar soluţiile oferite de oamenii de afaceri din acest sector au fost evitate în mod repetat.
Importuri agroalimentare de peste două miliarde de euro în condiţiile în care producţia autohtonă din agricultură a consemnat, în primul semestru din 2013, un record al ultimilor opt ani.