Aeroportul este un element cheie în proiectul de Capitală Culturală Europeană. Nu în sine, dar dacă vom convinge că în 2021 va exista aici un puternic hub comercial atunci şansele noastre cresc să facem, prin acest proiect, ca Iaşul să devină o interfaţă multiplă de comunicare a Europei cu Moldova Apuseană (regiunea de Nord-Est), cu Moldova Răsăriteană de peste Prut sau cu Ucraina.

Pe zi ce trece, asistăm la o continuă degradare şi maimuţărire a limbii noastre. Dupa ce diverşi smintiţi încearcă să ne explice, în răspărul a două milenii de istorie a lingvisticii, că proto-româna ar fi fost la baza tuturor limbilor pământului, după ce nivelul de alfabetizare a scăzut dramatic oamenii nemaiexprimându-se decât prin semne, interjecţii şi emoticoane, avem de îndurat, iată, şi asaltul inexorabil al neologismelor care se dezvoltă tumoral în limbajul cotidian.

Fireşte că nu putem numi mouse-ul "guzgan" sau cravata "gâtlegău" după cum ne-ar îndemna o frumoasă tradiţie etimologistă. Ştiu, desigur, că limba este un organism viu care se transformă sub asaltul informaţiilor şi conceptelor noi, dar chiar să ne "focusăm pe taskurile job-ului şi să fim determinaţi să aquiesăm, ca să fim cool", la stereotipurile romglezei tuturor vacilor boite, cu creierii arşi de Cosmopolitan parcă e prea mult. Sumarizând, ar face sens să le administrăm câte o so corecţie fizică tuturor acestor chiriţe proaste şi needucate care poluează spaţiul lingvistic decent şi corect pe care ar trebui să-l cultivăm cu toţii. (Se-nţelege, sper, că nu există deosebire de gen pentru "chiriţe").

Sunt, totuşi, recunosc, şi cuvinte intraductibile în faţa cărora limba obişnuită capitulează, scâncind firav. De exemplu Hub. Cum Doamne să-l traduci? În mod normal ar trebui să-i spunem "interfaţă", dar sensul lui este cu mult mai mult decât o conexiune între două orizonturi plane sau liniare. Practic, h