Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat, miercuri, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului (Harghita), că în relaţia cu Ungaria nu este de acord cu "retorica războinică", ea fiind "anacronică, populistă şi necredibilă", ci susţine un dialog permanent cu Budapesta.

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, că relaţia dintre statul român şi Ungaria sub Guvernul Fidesz "nu este simplă", ci una "complexă", fundamentată printr-un tratat de bază, semnat în 1996, în care este stipulat că România nu recunoaşte drepturile colective în relaţia bilaterală şi nici autonomiile pe criterii etnice.

"Nu întâmplător, în fiecare comunicat de presă al MAE veţi regăsi reafirmarea principiilor din acel tratat, în care spuneam, împreună cu Ungaria, că nu recunoaştem drepturile colective în relaţia bilaterală, nu recunoaştem autonomiile pe criterii etnice, şi acela a fost tratatul. Avem un parteneriat european strategic cu Ungaria şi trebuie să lucrăm ca acela să prevaleze, nu tensiunile, nu retorica extremistă naţionalistă. Ca ministru de Externe, trebuie să spun un lucru clar: retorica războinică este anacronică, populistă şi necredibilă", a precizat Corlăţean.

El a făcut astfel referire la evoluţia relaţiei bilaterale dintre cele două state, în contextul declaraţiilor făcute de liderul partidului de extremă dreapta Jobbik, Vona Gabor, dar şi de preşedintele României, Traian Băsescu, potrivit cărora "România îşi asumă leadershipul punerii la punct a Budapestei".

Mai mult, şeful Diplomaţiei româneşti a trimis şi o "săgeată" către şeful statului: "Atunci când îţi asumi, între ghilimele, leadershipul împotriva unei capitale, adică împotriva unei ţări, şi nu faci distincţia, separarea între anumiţi oameni politici şi anumite atitudini extremiste şi o anumită retorică şi o identifici cu o ţară