de N. I. DOBRA
15 august 2013 23:21
2 vizualizari
A-A+ Din decembrie anul trecut, nişte cârpaci - altfel nu le pot zice - au băcănit, au ciocănit, au tăiat, au dărâmat, au zidit, mi-au găurit tavanul, m-au inundat, timp în care, prin alte ţări, s-ar fi construit un cartier, nu să renoveze un apartament. Nu pun la socoteală disconfortul pe care mi l-au creat ceas de ceas. Au promis solemn că, dacă nu-mi dărâmă de tot locuinţa, vor veni să cârpească ce-au stricat. Îi aştept.
O doamnă între două vârste mi se plânge că, taman sub ferestrele ei, dis-de-dimineaţă, un ins, fie vară, fie iarnă, urcă la volanul maşinii second-hand, ambalează motorul şi bagă manele de răsună strada vreme de 15-20 minute, după care pleacă în treaba lui, satisfăcut că le-a dat deşteptarea vecinilor, nu cumva să doarmă mai mult decât el.
Nişte locatari din blocul 145 de pe Calea Dumbrăvii mi-au spus că o vecină de la etajul I, nu-i zi lăsată de la Dumnezeu ca, după ora 14.30, să nu toace, să nu bată ceva în bucătărie, încât află toată scara B. "Ce ore de linişte, ce somn de după-masă, parcă suntem lângă fosta lăcătuşerie (care nu există, de la Independenţa)".
... Cu unii semeni, dacă îi iei cu binişorul, s-ar putea să ajungi la un modus vivendi, dar alţii sunt arţăgoşi, cu nervii întinşi la maxim, abia aşteptând sămânţă de scandal: "Ce-i, mă, ce nu-ţi convine? Dacă nu-ţi convine, dă-mă-n judecată!" (Într-o duminică pe la 9 dimineaţa mă îndreptam agale spre agenţia loto din Piaţa Mare, să-mi plătesc bisăptămânalul impozit pe prostie. Pe trotuarul din faţa Hotelului Împăratul Romanilor, un ins turmentat binişor m-a luat din scurt: "Auzi, bre, dă-mi un foc!", "N-am, că nu fumez aşa de dimineaţă" şi-am pornit spre partea ailaltă a străzii. Unde n-a început prăpăditul să mă înjure de toate neamurile în viaţă şi plecate pe lumea ailaltă. Pe mine, doi inşi în 6
