S-au întors primadonele politicii din concedii şi a reînceput competiţia replicilor. Dar a fost efemeră regruparea, pentru că, în cele din urmă, Crin Antonescu s-a reîntors în concediu. În ce-l priveşte pe Traian Băsescu, el e în concediu din 2012, de când a pierdut puterea executivă. În orice caz, cam la asta se reduce în continuare jocul politic, la permutări între cei trei corifei. Ba sunt momente în care Ponta se apropie de Băsescu, iar Crin face pe rebelul anti-sistem, ba momente când cei doi arată, din nou, că s-au născut din argila strămoşească pentru a-l răpune pe marele balaur de la Cotroceni.

Dintre toţi, miza cea mai mare o are Crin Antonescu. De asta e dispus să sacrifice orice, inclusiv liberalismul, doar pentru a avea suportul PSD şi implicit al coaliţiei. Până acum liberalii au înghiţit toate compromisurile posibile, dar acest oportunism total s-ar putea să aibă reversul său. De la alianţa cu turnătorul de Voiculescu, la abandonarea politicilor liberale, toate acestea i-au îndepărtat pe mulţi dintre liberalii autentici. Pe de altă parte nu pot fi doar nemulţumiţi, pentru că au obţinut scorul lor cel mai bun după 1990. Dar e adevărat că după ce te-ai obişnuit cu binele, vrei să vezi şi cum e cu mai binele. Unde au ei dreptate, e atunci când nu se mai simt reprezentaţi. Mai exact, se simt folosiţi doar ca vehicol pentru prezidenţiabilul Crin. În acest sens, declaraţia senatorului PNL de Bihor, Cristian Bodea, e una pertinentă şi exprimă sincer o frustrare care se regăseşte şi-n rândul electoratului liberal: "PNL este captiv dorinţei de a-l avea pe Crin Antonescu preşedinte." Nemulţumirile unor liberali sunt justificate, doar că atâta timp cât ele nu coagulează, rămân simple ieşiri individuale. Să nu uităm totuşi că anul acesta a avut loc Congresul PNL, unde Crin Antonescu a fost reconfirmat în funcţie, cu un scor demn de Robert Mugabe în Zimba