de Ana Maria MĂTUŞOIU
16 august 2013 23:07
2 vizualizari
A-A+
În inima Transilvaniei, la distanţă egală între burgurile medievale Mediaş şi Sighişoara, pe malul râului Târnava Mare, se află încă din 1332 oraşul Dumbrăveni. La început era sat, fiind atestat documentar prima dată sub numele de Ebesfalva – Ibaşfalău în limba română, iar în maghiară "satul câinilor". Din 1733 este ridicat la rangul de oraş, moment în care primeşte şi denumirea de Elisabethopolis. Condiţiile favorabile ale mediului i-au atras pe oameni pe aceste meleaguri încă din vremurile trecute, prin secolul XVII găsindu-şi loc şi armenii în vechiul Ibaşfalău. Acum i se spune Dumbrăveni, iar denumirea - după spusele localnicilor – este dată datorită dumbrăvilor care se întind prin mijlocul codrilor. Astăzi, oraşul este gazdă a cinci comunităţi etnice: români, armeni, unguri, rromi şi saşi.
Ziua oraşului, sărbătorită pentru a patra oară
Dumbrăveniul s-a aflat în sărbătoare joi, 15 august, atunci când două mari evenimente au fost motiv de petrecere în fostul Ibaşfalău. Localnicii de pe Târnava Mare au celebrat cea de-a patra ediţie a evenimentului "Ziua oraşului Dumbrăveni", prilej pentru care manifestările culturale şi religioase s-au îmbinat cu bucurie cu cel de-al doilea motiv de sărbătoare, şi anume, Adormirea Maicii Domnului. În nordul judeţului Sibiu, după o oră şi jumătate de mers cu maşina, ne oprim în marginea pieţei din Dumbrăveni. Aici, maşinile parcate de-o parte şi de alta, larma copiilor, mirosul de grătar şi muzica de sărbătoare te fac de îndată participant la manifestare. Aflăm că majoritatea oamenilor se află în biserica armenească, acolo unde are loc un concert, aşa că ne îndreptăm şi noi spre clădire. Biserica a fost ridicată de armeni, în ea găsindu-se stilul şi cultura acestora. E construită în stil baroc, din piatră şi cărămidă,
