• Momentul despartirii este cel mai dificil • Chiar daca se intorc la un loc de munca bine platit, raman in urma drame apasatoare • Copiii se bucura de cadouri, dar ascund o durere surda • Mii de kilometri ii despart si astfel au invatat sa accepte afectiunea prin intermediul telefonului sau al internetului • In fiecare familie din Iasi exista cel putin un asemenea caz

Cele cateva zile de concediu trec cu viteza luminii pentru iesenii care isi castiga banii la mii de kilometri distanta de tara. Ultima zi langa familie este cea in care se dau sfaturi, se fac promisiuni si se varsa randuri de lacrimi. Cel mai cumplit moment este cel in care parintii ieseni trebuie sa le explice copiilor ca urmeaza alte cateva luni in care vor comunica doar la telefon sau pe internet. Autocarul Iasi - Otopeni este in fiecare zi ocupat pana la refuz.

Iesenii se intorc la locurile de munca pentru a sti sigur ca nu pierd un venit decent, care sa le permita sa-si creasca copiii ramasi in tara. Pentru a mai sta o zi sau doua langa copii, iesenii au preferat sa dea un pumn de bani pentru un bilet de avion si sa nu mai iroseasca timp pretios pe drum. Din autogara Codreanu, de unde pleaca autocarul Iasi - Otopeni, si pana in localitatea Strunga se fac mai multe opriri pentru iesenii care se intorc la munca in strainatate. Fiecare parinte este insotit de copii si reuseste cu greu sa-si tina lacrimile in frau. Fiecare pasager ascunde o durere sfasietoare. Isi imbratiseaza copiii de zeci de ori, ii saruta cu dor si le promit ca intr-o zi, vor fi iarasi impreuna.

Maria munceste in Italia de cinci ani pentru a-si tine cei doi copii in scoala si pentru a face fata ratelor bancare. Doi ani a muncit cu sotul, dar a ramas fara loc de munca si s-a intors acasa. "Am lucrat in Cipru, iar acum ingrijesc o batrana in Italia. Am stat acasa doua saptamani in concediu. Pana aj