Arhitectura bionica isi propune sa ia de la natura ce-i mai bun si sa adapteze principiile de functionare ale organismelor vii in constructia imobilelor, astfel incat cladirile rezultate sa fie eco, sustenabile, prietenoase cu mediul.

Arhitecti cu viziune au pornit deja pe acest drum, Environmental Graffiti prezentand cateva astfel de exemple. De altfel, spun multi, viitorul este al arhitecturii bionice, o miscare care e in ton care natura.

Ce face arhitectura bionica este sa ignore forma traditionala a cladirilor, cea cu care ne-am obisnuit, si sa inoveze pornind de la natura. Unul dintre cele mai bune exemple in acest sens este un ansamblu de doua cladiri anti-smog din Paris, unul dintre imobile fiind construit intr-un depou de tren dezafectat.

Arhitectul, Vincent Callebaut, a plasat aceste cladiri intr-o zona cu trafic intens, care sa fie astfel "oxigenata". Acesta isi doreste ca imobilele sa serveasca drept loc unde sa se studieze ecologia urbana si energia regenerabila.

Daniel Libeskind este un alt arhitect fascinat de aceasta miscare, el castigand si competitia pentru reconstruirea World Trade Center, in New York. Imobilul de fata nu are o importanta istorica la fel de mare, insa este un exemplu de cladire construita in armonie cu natura, totodata oferind oamenilor o panorama unica asupra orasului.

Felul in care este construita cladirea Ascent face ca pe fatada ei sa se reflecte pamantul si cerul.

Arca Lumii, gandita de Greg Lynn, reflecta chiar o sub-grupa a arhitecturii bionice, cladirea, privita de sus, deocamdata doar virtual, nefiind inca realizata, parand ea insasi o parte din natura. Aduce surprinzator de mult cu o amiba, culorile fiind si ele adaptate, astfel incat imobilul sa se integreze perfect intr-o padure din Costa Rica, unde sa serveasca drept centru e