“Pentru mine contează să trăiesc ce mi-a mai rămas din viaţă frumos, intens, să iubesc şi să mă las iubit”

Ştiam cât de ocupat este, aşa că promptitudinea cu care a răspuns, deşi era în vacanţă cu familia şi a rupt din timpul său liber, nu a putut decât să mă impresioneze şi să-mi arate cât preţuieşte ceea ce face şi mai ales cât îi respectă pe cei pentru care o face. De o sinceritate uluitoare, Dragoş Buhagiar este un creator curajos, căruia nu i-a fost teamă niciodată să experimenteze, să lase culoarea să-şi aleagă singură calea prin care ajunge pe scenă, să lase materialul să se muleze pe un decor sau costum reflectând astfel personalitatea celui care l-a conceput, dar şi universalitatea lui. Elev la Şcoala de Artă din Brăila, oraşul său natal, a urmat sfatul profesorilor săi şi a mers la Liceul de Artă din Cluj. Anii petrecuţi acolo au contat în formarea sa artistică, dar teatrul a fost acel ceva care l-a atras în mod inevitabil. A văzut un spectacol la Cluj cu Marcel Iureş care l-a impresionat şi a ales Academia de Arte din Bucureşti. A început să viseze cum poate crea un decor, cum poate aranja o scenă, cu alte cuvinte a bătut la uşa destinului său. De atunci a devenit un model de creaţie, de energie. Munceşte cum puţini oameni o fac în mod normal, călătoreşte, învaţă, acumulează şi dăruieşte cu generozitate. Scenografia nu e o profesie oarecare, e o perpetuă bătălie pentru care ai nevoie de motivaţie, de călăuzire, de forţă şi direcţie bună. Aşezat, ordonat şi atent la detalii, Dragoş Buhagiar a creat scenografia multor spectacole din România şi din străinătate şi a colaborat, de-a lungul timpului, cu regizori importanţi. Are la activ o mulţime de distincţii, printre care nu mai puţin de cinci premii UNITER. Dragoş Buhagiar a împlinit ieri 48 de ani. Jurnalul Naţional îi urează “La mulţi ani!”.

Dau bunătate pentru că v