- Social - nr. 162 / 21 August, 2013 Constatam ca, in ultimii ani, problema autonomiei a revenit in actualitate cu si mai multa forta si cu mai mult aplomb. Nicicand nu s-a vorbit si nu s-a comentat mai mult pe aceasta tema, si iata ca, vrand-nevrand, o fac si eu prin randurile de fata. Nicicand domnul Tõkés László nu a iesit mai falnic si mai semet sa ne anunte ca "anul 2013 va fi anul autonomiei”. Parca niciodata catalani si tirolezi, kosovari si albanezi, basci si galezi, valoni si flamanzi nu au fost cu atata insistenta amintiti in sprijinul autonomiei unguresti! Parca niciodata cele trei argumente-forta care stau la baza ideii autonomiste nu au fost atat de trambitate, atat de fluturate si atat de ridicate in slavi. Dar sa le luam pe rand. 1. Maghiarii ne spun ca au nevoie de autonomie pentru ca sunt in pericol sa fie asimilati, romanizati si deznationalizati. Daca ne uitam, insa, pe rezultatele recensamintelor din ultimii 20 de ani vedem urmatoarele: in anul 1992, maghiarii reprezentau 7,1% din totalul populatiei Romaniei. In 2002 maghiarii reprezentau 6,6%, iar in 2011, 6,5%. Eu cred ca aceasta scadere procentuala, asa foarte mica cum este, are doua cauze. Prima cauza este data de emigrarea externa. Din cele 3 milioane de cetateni romani plecati in strainatate, cateva sute de mii sunt maghiari proveniti din Romania. Asta, cu atat mai mult cu cat dubla cetatenie le-a deschis acestora portile SUA, Canadei si Australiei. Ce-ar vrea UDMR sa faca? Sa-i lege pe unguri de glie, doar pentru a iesi la numar in Ardeal? Cea de-a doua cauza o reprezinta romii. Cand romii isi vor declara, cu curaj, etnia – asa cum vedem ca se intampla deja – atunci, atat ponderea romanilor, cat si cea a maghiarilor din totalul populatiei tarii vor scadea. Ce se va intampla, insa, atunci cand romii, constienti de importanta numarului lor, isi vor "trage” si ei Tõkesii si Toro Tiborii? Ce c