Regele romilor, împăratul romilor, preşedintele romilor şi chiar directorul romilor sunt câteva dintre titlurile pe care şi le-au arogat liderii îmbogăţiţi după 1990 ai acestei etnii. Pasiunea pentru aceste titluri nobiliare nu a existat anterior căderii comunismului, singura autoritate recunoscută de ţigani până atunci fiind bulibaşa. Şi, în ciuda celor 20 de ani de “domnie”, persoane precum regele Florin Cioabă sau împăratul Iulian nu au reuşit să-şi impună respectul decât mai degrabă decât în rândul comunităţilor de romi în care trăiesc.
“Nici de bulibaşă nu mai ascultăm”
“Regele internaţional al romilor, Florin Cioabă, a murit”, “Consiliul de Coroană va hotărî succesiunea la tron”, “Viitorul rege este Dorin Cioabă” sunt doar câteva dintre “informaţiile” pe care le-am aflat în ultimele zile. România liberă a vrut să afle însă cât de reprezentativă este “familia dinastică” Cioabă pentru romii din ţară, în ce măsură ascultă aceştia de ordinele “casei regale” de la Sibiu.
În comuna Sinteşti, din judeţul Ilfov, trăieşte un personaj cunoscut ca “Ilie, directorul ţiganilor”. Acum se află la închisoare. În ciuda poreclei sale cu rezonanţă, consătenii săi, din neamul căldărarilor – acelaşi din care făcea parte şi regele Florin Cioabă – mai degrabă se amuză pe seama lui decât se tem de autoritatea sa. “Noi acuma nici de bulibaşă nu mai ascultăm. Ce face el pentru noi? Nu mai face nimic, nu ne mai reprezintă”, ne explică bătrânul Ioan Mihai, zis Brati, care mai este structura de putere în rândul romilor.
Cu atât mai puţină trecere a avut în comunitatea de la Sinteşti Florin Cioabă. “La noi era ca un fel de nimic. Nu făceam noi ce zice el. Pe când eram noi copii, era regele Mihai. Atât. Ăsta s-a pus el singur că a vrut el”, afirmă Brati.
Poate doar ţiganii mai săraci ce mai sunt supuşi unui lider în ziua de azi, cei care au dat de bani se conduc
