Bisericile de lemn din Timiş, unele aflate pe lista UNESCO, altele monumente istorice, rămân ascunse de ochii vizitatorilor din cauza lipsei infrastructurii turistice.

Unul dintre cele mai interesante trasee turistice din judeţul Timiş include bisericile de lemn din împrejurimile Făgetului.

Deşi multe dintre biserici sunt obiective UNESCO, ele stau departe departe de ochii turiştilor. Nu există infrastructură turistică, pensiuni, agroturism, restaurante, trasee marcate, semne sau ghizi. Nu sunt gazde care să primească turiştii, care să povestească despre biserici.

Mai mult, într-o zi normală, turistul are toate şansele să găsească porţile zăvorâte. Asta dacă nu cumva are loc o înmormântare sau o sărbătoarea a hramului.

În această perioadă, multe dintre bisericile de lemn din Timiş se află în restaurare, printr-un program al Ministerului Culturii, prin Institulul Naţional al Patrimoniului

Am plecat şi noi în căutarea bisericilor ortodoxe, vechi de sute de ani, care se află în Ţara Făgetului. Cu puţin efort, într-o zi pot fi vizitate toate cele 17 bisericuţe de lemn din zonă.

Făget se află la o oră şi un ceva de mers cu maşina de Timişoara. De acolo însă urmează căutarea satelor din Banatul mioritic. Înainte de a intra în Făget, la stânga se ramifică trei drumuri: spre Crivobara, Dobreşti şi Dubeşti, toate trei având biserici de lemn.

În dreapta este Zolt, cu biserica „Sf.Apostoli Petru şi Pavel”, ridicată în secolul al XVIII-lea, sub conducerea cneazului Obeadă. Este una dintre cele şapte biserici care beneficiază de reabilitare.

Lăcaşele de cult din Timiş păstrează scierile cu litere chirilice

Bisericile de lemn din zona Făgetului au o arhitectură aparte. Nu seamană cu bisericile de lemn din Transilvania, nici cu cele din restul ţării. Este normal să fie aşa, având în vedere că istoria