După Teodor Atanasiu, Paul Păcurar, după mapa profesională a Noricăi Nicolai au venit acuzaţiile aduse de ANI miniştrilor Eduard Hellvig, Liviu Pop, Ovidiu Silaghi, apoi a venit dosarul lui Relu Fenechiu şi, în ultimele zile, acuzaţiile lui Băsescu (şi DNA) aduse propusului Ovidiu Silaghi.
În ultimii ani instituţiile controlate de Băsescu au dictat cine este şi cine nu este în guvern; este vorba de guvernul Tăriceanu şi guvernul Ponta. Controlând instituţiile din Justiţie, Băsescu a putut şantaja, a putu bloca anumite numiri. De cele mai multe ori gravele acuzaţii s-au dovedit simple alegaţii, nedovedite, dar a fost întotdeauna prea târziu. Singura condamnare (dar nedefinitivă) o are Relu Fenechiu !!!
Acordul de coabitare (Nomina odiosa) dintre premierul Ponta şi preşedintele Băsescu prevedea în esenţă un armistiţiu politic: adică USL, cu majoritatea de 70 la sută din Parlament, nu va încerca să-l demită pe Băsescu, iar Băsescu va accepta Guvernul Ponta fără a-i pune beţe în roate. Ei bine, aceste lucruri nu s-au întâmplat. Băsescu a lansat permanent atacuri asupra Guvernului Ponta, încercând să-i compromită pe miniştrii şi să blocheze acţiunile guvernamentale. De cealaltă parte, Guvernul Ponta şi majoritatea USL-istă din Parlament au promis să nu mai întreprindă acţiuni pentru demiterea preşedintelui.
De asemenea, coabitarea urma să genereze o pace în sistemul judiciar (Pax Judiciarica, dacă ne este permisă această expresie), adică numirile în sistemul judiciar ar urma să fie făcute jumi-juma între cele două palate, Cotroceni şi Victoria. Nu a fost aşa, pentru că Băsescu şi-a numit favoriţii în toate instituţiile judiciare: Laura Codruţa Kovesi (trecută de la Parchetul General la DNA), Tiberiu Niţu la Parchetul General, Oana Schmidt Hăineală – pusă şefă la CSM, fostul procuror Daniel Morar a primit un fotoiu la Curtea Constituţională a României,