După 17 ani de lupte sângeroase, se pune problema dacă există sau nu Republica Democrată Congo. Jeffrey Herbst şi Greg Mills analizează această problemă pentru ForeignPolicy.com şi oferă argumente pentru inutilitatea denumirii R.D. Congo – stat.

O perspectivă asupra Congo-ului constă în abordarea problemei de fond. Nu trebuie privit ca un stat eşuat, ci ca un non-stat, în mod naiv încurajat la ceva ce nu poate fi. Fiind catalogat pe locul al doilea în topul statelor eşuate, pe locul 186 în topul U.N. Human Development şi alte astfel de topuri, Congo domonstrează de fiecare dată incapacitatea de a constitui un stat, lipsa funcţionalităţii guvernamentale şi un tablou veritabil al celui mai periculos loc de pe Pământ.

În ciuda acestui lucru, este şi un loc unde o serie de state au investit şi au câştigat mult, ceea ce indică anumite interese ca situaţia să rămâne la fel. Atât în interiorul pseudo-statului, cât şi în afara lui, există actori interesaţi de resursele subsolului, traficul sau contrabanda ideale în Congo, scriu Jeffrey Herbst şi Greg Mills pentru ForeignPolicy.com.

Alt aspect al acestui pseudo-stat este descentralizarea sau centralizarea eşuată a legii de către o putere suverană în afara oraşelor principale. Au existat revolte şi încercări de fărâmiţare a statului venite din zone rurale, menite să reînceapă revolte de câte ori ar dori, revolte continuate până în prezent. La acestea se adaugă dezordinea de care dau dovada congolezii. Un exemplu este dat de soldaţii congolezi antrenaţi de Statele Unite, acuzaţi de violul a 130 de femei în 2012, situaţie care a dus la incapacitatea de a indica vinovaţii.

Totuşi, Consiliul de Securitate al O.N.U insistă în a încerca să menţină ordinea în statul Congo, acolo unde nu există un stat. Soluţia indicată este aceea de a înţelege şi pune în practică nu numai faptul că este inutilă încercarea de a