De-a dreptul impresionantă iniţiativa portalului de ştiri UIMEDIA de a realiza, în ajunul sărbătorilor naţionale din 27 şi 31 August, un TOP-10 al celor mai bune romane basarabene din ultimii 50 de ani ! De ce? Fiindcă în ultimii ani ori de câte ori venea vorba de vreun top, sondaj de opinie sau barometru, acesta se referea doar la politicieni, partide politice sau oameni de afaceri, componenta culturală lipsind cu desăvârşire din ecuaţia succesului. (Cele cinci premii naţionale, a câte 100.000 de lei, acordate unor oameni de artă – pictoriţei Eleonora Romanescu, scriitorului Spiridon Vangheli, interpretului Mihail Munteanu, compozitorului-dirijor Gheorghe Mustea, şi regretatului regizor Victor Bucătaru – recompensează mai degrabă nişte cariere mai mult sau mai puţin încheiate, una vai! subit, şi nu operele la zi ale unor creatori în plină ascensiune; altfel spus, statul nu investeşte un sfanţ în talentele robuste de azi, ci „aureşte” bătrâneţile unor veterani ai culturii naţionale…)
Cât despre lista propriu-zisă de titluri romaneşti „scoase la mezat”, ea reflectă o stare de fapt consemnată de numeroşi critici – s-a scris (bine!) roman în Basarabia anilor ’60 (cele patru realizări majore: în 1966 – Povara bunătăţii noastre, de Ion Druţă; Povestea cu cocoşul roşu, de Vasile Vasilache; Zbor frânt, de Vladimir Beşleagă; şi în 1968 – Singur în faţa dragostei, de Aureliu Busuioc); apoi a urmat o perioadă în care de scris s-a scris mult (Nicolae Vieru, Viorel Mihail, Valeriu Babansky, Marcela Mardare, Lidia Istrate ş.a.), dar de rămas, n-a prea rămas (cel puţin, nu în conştiinţa publică). Va trebui să intre-n scenă generaţia 80 pentru a relansa romanul basarabean, prin Martorul lui Vasile Gârneţ şi Cubul de zahăr al lui Nicolae Popa, după care… iată-i pe mai tinerii Alexandru Vakulovski, cu Pizdeţ, Ştafan (Savatie) Baştovoi, cu Iepurii nu mor (două ediţii