Data de 23 august marchează semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. Semnat în 1939 între Germania nazistă şi Uniunea Sovietică, înţelegerea a deschis calea pentru cel de-al Doilea Război Mondial.
Înţelegerile confidenţiale sovietico-naziste, cuprinse în protocolul adiţional secret al Pactului au jucat un rol fatal pentru destinul românesc: ruşii s-au erijat în ”proprietari” de pământ şi populaţie românească, ocupând Basarabia la 28 iunie 1940
Tratatul de neagresiune a fost semnat pe 23 august 1939 de ministrul de externe al URSS, Veaceslav Molotov, şi cel al Germaniei, Joachim von Ribbentrop, cu doar o săptămână înainte de începerea celui de-al Doilea Război Mondial.
Documentul, cunoscut şi ca Pactul Hitler-Stalin, conţinea şi un protocol adiţional secret prin care Moscova şi Berlin şi-a împărţit zona de influenţa în regiune. Basarabia, atunci parte componentă a României, a fost revendicată de sovietici, iar Germania şi-a declarat dezinteresul faţă de acest teritoriu.
În 2009, Parlamentul European a declarat data de 23 august drept Ziua Europeană de comemorare a victimelor stalinismului şi nazismului.
Protocolul Adiţional Secret al Pactului Ribbentrop-Molotov
Articolul I. In eventualitatea unor rearanjari politice si teritoriale in regiunile ce apartin Statelor Baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), hotarul de nord al Lituaniei va reprezenta hotarul sferelor de influenta ale Germaniei si URSS In aceasta privinta interesul pentru Lituania in regiunea Vilna este recunoscut de ambele parti.
Articolul II. In eventualitatea unor rearanjamente politice si teritoriale in regiunile ce apartin Poloniei, sferele de influenta ale Germaniei si ale URSS vor fi limitate conform liniei raurilor Narev, Vistula si San. Chestiunea privind modul in care interesele ambelor parti fac dorita pastrarea statului independent Polon si cum acest s
