Propunerile ambiţioase ale unui grup de arhitecţi ieşeni de astăzi, care fac Planul Urbanistic General, şi o trimitere la viziunea asupra viitorului oraşului, de acum 60 de ani, a marelui arhitect G.M. Cantacuzino, al cărui nume îl poartă Facultatea de Arhitectură

Peste câteva zile urmează să fie terminat şi propus dezbaterii publice Planul Urbanistic General al Iaşului. Este opera deopotrivă a unei firme din Bucureşti şi a unui grup de arhitecţi ieşeni. Din câte spun specialiştii, Iaşul nu a excelat de-a lungul timpului prin urbanişti deosebiţi, dar a avut câţiva arhitecţi de excepţie. PUG se vrea a fi un fel de reper de căpătâi al organizării urbanistice a unui oraş. Unii îi spun Biblia arhitecturii urbane. Ca în multe alte domenii însă, părerile privind rostul planului sunt împărţite. Unii spun de părere că un asemenea cadru trebuie să conţină doar prevederi foarte generale, de genul categoriilor de folosinţă pentru orice teren în parte şI regimul construcţiilor, fără a intra în detalii. Alţii sunt adepţii amănuntelor şi merg până acolo încât spun că planul trebuie să conţină inclusiv proiecte investiţionale de perspectivă, de genul traversărilor sub şi supraterane, sensurilor giratorii etc. În fine, alţii spun că un PUG nici nu-şi are utilitatea, că este o frână în calea dezvoltării urbane prin prevederi greu de schimbat, dar care devin anacronice chiar de la aprobare. Mucaliţii observă, nu fără oarecare dreptate, că la noi PUG-urile se aprobă greu, iar odată adoptate declanşează nenumărate lupte şi iniţiative perverse, toate urmărind să-i încalce prevederile.

Noul PUG, aşa cum au lăsat să se întrevadă arhitecţii ieşeni care lucrează la acesta, atacă frontal câteva probleme, pe de o parte actuale, pe de altă parte lăsate moştenire de sistematizările comuniste sau de schiţele urbane anterioare. Am văzut în prezentările l