Oscar Berger, unul dintre gazetarii timişoreni dedicaţi meseriei, s-a stins din viaţă, în nopatea de 22 spre 23 august. După o luptă îndelungată şi grea cu o maladie incurabilă, o boală care i-a împuţinat şi i-a măcinat trupul, dar care nu reuşise să-i estompeze efervescenţa. Vorbea, până nu demult, cu atâta patimă despre ceea ce ar trebui să se facă în presă, despre ceea ce se poate face în presă, despre ceea ce ar trebui să fie presa, de parcă ar fi avut la dispoziţie încă trei vieţi, pentru toate proiectele astea...
L-am văzut ultima oară la o masă rotundă pe tema deontologiei jurnalistice. A fost invitat, dar putea fi moderator. Putea, foarte bine, să fi predat deontologia profesională într-o facultate de jurnalism. Pentru că ar fi predat-o raportându-se la propriul comportament, nu la teoriile de manual. Pentru că Oscar Berger a fost un om care nu a abdicat de la valorile în care a crezut, care nu a schimbat macazul editorial, chiar dacă, în ultimii ani, a fost îngenuncheat de greutăţi financiare la a căror povară l-a obligat ducerea în spate a ziarului “Timişoara”.„În ultimii trei ani, am ţinut ziarul cu un camion. Din cursele cu marfă făcute în Germania şi Austria câştigam peste 25.000 de lei pe lună, iar ziarul mă costa 17.000 - 18.000 de lei. Îmi mai rămânea şi mie ceva. Acum, deplasările s-au rărit, nu mai e atât de mult de lucru, iar banii câştigaţi cu camionul nu-mi mai ajung să ţin ziarul în viaţă. Dacă apare un investitor serios, îl vând imediat! Din 1995, de când l-am preluat, mi-am cheltuit aproape toate economiile cu ziarul ăsta! Aproape un milion de dolari, câştigaţi de pe urma vânzarii reţelei de cablu HiFi Quadral către RDS”, spunea Oscar Berger, într-un interviu acordat săptămânalului Opinia Timişoarei, în 2011.
Altruismul lui este invocat şi de un bun şi vechi prieten de-al său, Doru Braia: “Cândva, când trebuia sa vin