În urmă cu zece ani, vineri, 23 august 2003, Portul Constanţa a fost declarat operaţional, cu facilităţi vamale speciale, de către Ministerul Finanţelor.
Cu acel prilej, Gheorghe Moldoveanu, directorul general de atunci al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) Constanţa, a declarat corespondentului AGERPRES că momentul este "la fel de important ca acela când s-a pus piatra de temelie, de către Anghel Saligny, a portului nou" şi va marca "în mod cert" o relansare în lumea afacerilor acestui punct nodal pe ruta transportatorilor de mărfuri între est şi vest, nord şi sud. În baza noului statut de port liber, transportatorii şi operatorii comerciali beneficiază de regim vamal special, ceea ce induce simplificarea formalităţilor vamale pentru mărfurile aflate în tranzit.
Practic, transportatorii şi operatorii sunt scutiţi de acum de corvoada depunerii declaraţiilor vamale pentru mărfurile străine, aflate în tranzit prin port, iar pentru cele româneşti destinate exportului, consumului sau utilizării în incintă, se întocmesc formalităţi simplificate de evidenţă operativă, măsuri ce vor duce la reducerea timpilor de staţionare a mărfurilor şi navelor şi implicit a tarifelor percepute.
Obţinerea statutului de port liber a conferit întregului perimetru ocupat şi operat de Portul Constanţa (cu cele două zone Nord şi Sud) atributul de zonă scutită de taxe vamale şi implicit de impunerea taxei pe valoare adăugată, pentru mărfurile declarate şi aflate în tranzit. Infrastructura perimetrală, de acces şi tranzit în şi dinspre exterior pe căi rutiere şi maritime a trebuit securizată şi adaptată pentru a monitoriza eficient orice sosiri şi plecări de mărfuri.
Portul Constanţa ocupă o suprafaţă de peste 3.900 de hectare, dintre care 1.313 hectare uscat şi 2.613 hectare apă, şi o lungime desfăşurată a zonei perimetr